Inceputul de an a venit cu schimbari importante pe toate planurile...Nu-mi pare rau de alegerile facute, sunt potrivite pentru acum... Una dintre optiuni a fost sa inchei brusc viata de jurnalist(care oricum a fost scurta). Sper ca nu este pentru totdeauna. Oricum, anul care a trecut mi-a lasat amintiri extraordinar de frumoase, si datorita muncii la ziar(SIBIANUL) am reusit sa fiu aproape de cele mai interesante evenimente si sa le gust din plin...Unele dintre ele mi-au ramas cu adevarat la suflet, dand viata, astfel, unor texte la care tin mult(nu grozave, dar care pentru mine inseamna mult) si pe care vi le-as impartasi...
P.S. Astept sugestii si comentarii

miercuri, 16 ianuarie 2008

ROMANOAMERICANUL ANDREI CODRESCU


Click pentru a mari

Un personaj interesant, eliberat de lamentările scriitorului din România post-decembristă

FOTO: ANA POENARIU

Cel mai cunoscut autor contemporan român din afara graniţelor ţării, sibianul Andrei Codrescu a venit la Sibiu, la Maratonul de poezie. Codrescu a traversat Oceanul ca să recite, timp de zece minute, în oraşul său natal. SIBIANUL l-a provocat la o discuţie despre propria sa viaţă.

Întâlnirea cu un scriitor ca sibianul Andrei Codrescu nu merge după tiparele cu care ne-au obişnuit autorii autohtoni. Autorul emigrat în Statele Unite, unde se bucură de succes, vorbeşte despre el însuşi ca despre o altă persoană şi nu te învăluie în discursuri patetice despre condiţia artistului. SIBIANUL a stat de vorbă cu autorul de bestselleruri pe piaţa americană, pe care l-a găsit la Sibiu, la Maratonul de poezie.

Israelul i-a cumpărat libertatea

Sibianul de origine evreiască (după mamă, Perlmutter) a plecat din ţară la vârsta de 19 ani, când "România era înconjurată de sârmă ghimpată şi statul Israel ne-a cumpărat libertatea", mărturiseşte Codrescu. Atunci, în 1965, statul evreu i-a plătit statului român câteva mii de dolari pentru ca el şi mama sa să poată părăsi ţara şi să scape, astfel, de închisoare. De ce a ales totuşi America? "Nu aveam niciun interes pentru Israel. La 19 ani toţi tinerii vor să plece de acasă, sunt rebeli, iar pe mine mă aşteptau Rolling Stones şi Beatles în America, nu în Israel", declară acesta amuzat. Înainte să ajungă în Statele Unite ale Americii, a petrecut o scurtă perioadă în Italia, dar numai până să obţină viza. Prea mult dorea să calce pe pământ american.

Sibiul anilor '60

Îşi aminteşte despre oraşul din care a plecat ca despre un spaţiu aproape gol, în care maşinile mai că nu existau şi, spune el, "eram liberi să vagabondăm pe unde vroiam". Unul din locurile sale preferate era chiar Corso, unde umbla toată ziua, în sus şi în jos.

A locuit pe Elisabeth Strasse la numărul 42, astăzi cunoscută drept strada 9 mai. În urmă cu mai mulţi ani s-a dus să vadă ce s-a mai întâmplat cu clădirea copilăriei sale. Poarta era deschisă şi a intrat. Nişte copii se jucau fotbal. "Unul din ei eram chiar eu - şi am plecat, nu aveam ce face acolo doi", adaugă, cu o uşoară amărăciune. Îşi aminteşte totuşi cu plăcere de adolescenţa lui petrecută la Sibiu. "Făceam atâtea lucruri din teribilism, care mi se păreau extraordinare, dar acum le văd doar comice. Pierdeam timpul cu prietenii mei toată ziua, crezându-ne cei mai grozavi. M-am dus odată cu o fată la film, la cinematograful Pacea, şi eram atât de emoţionat, încât tot drumul am ţinut-o de brăţara de la ceas", râde Codrescu.

A aflat la 13 ani că e evreu

Deşi evreu după mamă, copilul Andrei Perlmutter nu a fost crescut după tradiţia evreiască. Mama sa a fost căsătorită de două ori, dar niciunul dintre soţi nu a fost evreu. Subiectul acesta era oarecum tabu în familia sa.

Îşi aminteşte că la liceul "Gheorghe Lazăr", unde a învăţat, mai avea un coleg evreu, "dar mai pe ascuns. Nu se discuta aşa ceva". A aflat despre originile sale abia pe la 13 ani şi nu l-a impresionat nimic. Nici nu înţelegea mare lucru.

A relatat "aşa-zisa revoluţie"

Codrescu a revenit prima oară la Sibiu în 1989, după 23 de ani, pentru a relata, pentru NPR (National Public Radio din SUA, adică Radioul Naţional Public), "aşa zisa revoluţie... un fel de revoluţie", cum numeşte el. "M-am cazat la Împăratul Romanilor, acolo unde, spunea mama, tata şi-a pierdut viaţa şi banii pe femei", spune scriitorul. A nimerit la Sibiu exact când clocoteau lucrurile mai tare. A lăsat un oraş adormit, pustiu, parcă fără vlagă şi a ajuns chiar pe muzica gloanţelor. Pentru el, a fost un şoc America, şi tot un şoc Sibiul anului 1989.

Doar Nadia şi Dracula

Cum se vede România din America? "Nu prea se vede". Aşa cum ne aşteptăm, "se văd" Nadia Comăneci şi Dracula. Uimit, dar şi foarte încântat, Codrescu admite totuşi că filmele româneşti fac mare vâlvă. Mungiu, cu al său "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile" a stârnit rumoare. Ce înţelege americanul din pelicula lui Mungiu? Se pare că înţelege chiar foarte multe, Codrescu mărturisind că, că într-un anumit mod, nici America nu e foarte străină de lumea descrisă de regizorul român.

Identitate

Născut din mamă evreică, în România primilor ani de comunism şi emigrat în Statele Unite, unde a cunoscut succesul scriitoricesc, este Codrescu evreu, român sau american? Spune că, atunci când a plecat din Sibiu, la vârsta adolescenţei, se simţea româno-evreu. În America era româno-american. Acum, însă, susţine că a dispărut cratima şi este un "românoamerican" pur.


John Lennon şi Emil Cioran

Imediat după ce a ajuns în Statele Unite, Andrei Codrescu a devenit un monden al "noii lumi". Era o prezenţă inedită, atât datorită originii sale evreieşti, cât mai ales experienţei trăite în România. S-a apucat de frecventat teatre, săli de spectacole, de muzică şi film. A stat chiar lângă John Lennon şi Yoko Ono la o reprezentanţie a spectacolului "Livada de vişini" regizat de Andrei Şerban. A vrut însă să-l cunoască pe Emil Cioran. Ajuns la Paris, a ţinut să-i elefoneze. L-a salutat pe filozoful răşinărean în limba română, dar acesta i-a răspuns tăios "Nu vorbesc limba aia". Apoi, Cioran l-a întrebat de unde vine. Când Codrescu i-a răspuns că din Sibiu, filozoful s-a răzgândit şi a continuat conversaţia în româneşte.orea să calce pe pământ american.

Niciun comentariu: