În anul 2000, mai mulţi braconieri au descoperit în munţii Orăştiei, în preajma străvechilor cetăţi dacice, câteva brăţări din aur - se presupune că în număr de 15 -, datând din sec I î.chr. Hoţii de comori străvechi le-au traficat peste hotare, o parte dintre ei fiind şi acum în arest. Statul român a reuşit recuperarea a nouă dintre brăţări, în jurul cărora s-au creat multe controverse. Unii dintre cercetători au susţinut că nu sunt autentice, pentru că triburile de daci din vremea respectivă nu ar fi posedat tehnica necesară confecţionării unor asemenea bijuterii, de o asemenea fineţe. Teoria a fost însă infirmată, iar testele cu carbon şi studiile ulterioare au demonstrat că bijuteriile le-au aparţinut cândva familiilor aristocrate ale dacilor. Expunerea lor în diferite muzee din ţară a fost îndelung gustată. Cine nu şi-ar dori să vadă o bucăţică din comorile legendare ale dacilor? Ei bine, tocmai directorul complexului muzeal Brukenthal, Sabin Luca, a considerat că expunerea lor la Sibiu n-ar reprezenta mare lucru. | ||
 | ||
| ||
| ||
|
| |||
3.000 vs. 5.000 Directorul muzeului Brukenthal (foto) spune că a preferat să organizeze expoziţii din agenda culturală a anului 2007 decât să aducă la Sibiu brăţările dacice. Decizie destul de neinspirată, pentru că expoziţia cea mai "gustată" a muzeului a strâns, în trei săptămâni, 3.000 de vizitatori, în timp ce cea mai recentă expunere a brăţărilor, la Iaşi, a adunat, în zece zile, 5.000 de curioşi. Reprezentanţii ministerului Culturii au confirmat pentru SIBIANUL că muzeul Brukenthal nu şi-a manifestat în niciun fel dorinţa de a expne la Sibiu comorile dacilor. În plus, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Sibiu, Vasile Crişan, a declarat că la Sibiu era planificată o reuniune a arheologilor la Sibiu, care s-a mutat la Tulcea din lipsă de spaţii de cazare. Fără arheologi, nici brăţările nu-şi prea găseau rostul aici, mai spune acesta, omiţând faptul că cei mai mulţi dintre vizitatorii unei asemena expoziţii ar fi fost sibienii şi turiştii de rând, nicidecum specialiştii în domeniu. Oricum, susţine directorul, brăţările dacilor nu prea aveau legătură cu capitala culturală europeană. "Brăţările dacilor... Capitală culturală europeană... nu prea mergea", crede Crişan. Bestseller Celebrele brăţări dacice, descoperite în munţii Orăştiei în anul 2000, au ajuns, la mijlocul lunii octombrie, la Iaşi. Complexul Naţional Muzeal Moldova a găzduit, timp de 10 zile, din 12 octombrie până pe 21, o expoziţie cu un succes răsunător. "Un adevărat câştig de casă", cum a denumit-o Lăcrămioara Stratulat, director al instituţiei gazdă. În cele 10 zile cât au fost expuse, pragul muzeului a fost călcat de peste 5.000 de vizitatori, dornici să vadă bijuteriile dacilor. Vârful expoziţiei l-a constituit primele trei zile, care au coincis cu sărbătoarea Sfintei Parascheva. Atunci muzeul a fost deschis până la orele 24, aşa încât toată lumea să aibă timp să viziteze. Încasări record şi investiţie zero Suma încasată din vânzarea biletelor a fost una fabuloasă: 16.500 de lei, în condiţiile în care biletul a costat între 5 şi 10 lei de persoană. Mai mult, organizarea expoziţiei nu i-a costat nimic pe responsabilii muzeului, care au încheiat parteneraiate pentru paza obiectelor, cât şi pentru asigurarea lor. Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Iaşi a plătit asigurarea brăţărilor, făcând totodată şi demersurile necesare aducerii lor la Iaşi. Directorul muzeului din Iaşi, Lăcrămioara Stratulat a declarat, pentru SIBIANUL, că nu au existat anumite criterii de selecţie pentru care instituţia pe care o conduce a fost aleasă să găzduiască expunerea comorilor dacice. "Cred că Iaşiului i s-a acordat cinstea cuvenită, fiind totuşi capitala culturală a Moldovei", crede Stratulat. O capitală care, spre deosebire de cea culturală europeană, pune preţ pe comorile strămoşilor săi. | |||
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu